iunie 28, 2009

Bittersweet

Uite ce poza am gasit pe net.:)))) Poate sa fie chiar sugestiva...sau nu. Depinde cine esti si din ce unghi privesti lucrurile.;) Nu, nu e ziua mea.:P

iunie 22, 2009

Zbor cu parapanta

Azi m-am dat cu parapanta. De mult vroiam, insa doar azi a fost posibil. Undeva in judetul Timis...vreme buna, racoare, peisaj frumos, vant moderat/ perfect, aer curat, verdeata cat incape, 6 fete nerabdatoare sa invinga gravitatia, adrenalina, frica, ezitari, curaj, distractie, niste turme de oi in departare, un caine mioritic singuratic, mere verzi, ciocolata, carnati si multa pofta de zbor. Multumesc Oanei si tatalui ei pentru invitatie si lui Marius, instructorul nostru pentru grija si rabdare. A fost genial!!!

iunie 20, 2009

Cum se sfatuiesc diavolii

Diavolii, acele fiinte spirituale, supranaturale, acei ingeri decazuti sunt intr-o permanenta si ambitioasa lupta de convingere, acaparare, colectionare si distrugere de suflete. Mai mult sau mai putin imaginativ vorbind, ei isi dau sfaturi cum sa actioneze cat mai eficient pentru a intra in posesia sufletelor oamenilor. Cartea lui C.S.Lewis ‘Sfaturile unui diavol batran catre unul mai tanar’, una din cartile mele preferate arata foarte bine acest lucru. Pasajele de mai jos sunt bucati semnificative din carte, care mi-au placut, mai exact parti din scrisorile ticsite cu sfaturi adresate de catre un diavol batran catre unul tanar, neinitiat inca in lupta pentru castigarea sufletelor oamenilor. Cartea e scrisa cu o deosebita finete, cu umor, ironie si abilitate de analiza a profunzimii realitatii spirituale in care traim. O recomand.

Asa gandesc si se sfatuiesc diavolii:

“Oamenii nu pornesc de la acea perceptie clara a Lui, pe care noi , din nefericire nu o putem evita. Ei nu au cunoscut niciodata acea terifianta luminozitate, acel parjol de stralucire care ne afunda viata in durere…. Strategia, deocamdata, e sa ramanem sub acoperire. Faptul ca imaginatia moderna face din “draci” niste figuri mai degraba comice te va ajuta…. Daca insa, te aduni si te intaresti aici si acum, izbutind sa pui mana pe sufletul lui, atunci va fi al tau pentru totdeauna- o cupa proaspata, plina ochi de disperare si de uluita groaza in care iti poti muia buzele ori de cate ori doresti….
Marea arta este sa il faci sa-si verse rautatea in capul vecinilor cu care se intalneste in fiecare zi, iar bunavointa sa si-o risipeasca aiurea, spre regiuni cat mai indepartate, in beneficial unor indivizi pe care nici nu-i cunoaste. Rautatea va deveni astfel cat se poate de reala, pe cand bunavointa se va dilua in imaginar.…
EL vrea ca ei sa invete sa umble singuri, de aceea isi retrage EL mana; ba, e de ajuns ca ei sa vrea cu adevarat sa umble, fiindca EL se multumeste si cu mersul impiedicat. Pericolul pentru noi nu e niciodata mai mare decat atunci cand un om, care facand ochii roata asupra unui univers din care pare sa fi disparut orice urma a prezentei LUI, se intreaba pentru ce a fost uitat, dar dă inca ascultare. …
Nu uita ca LUI chiar ii sunt pe plac taratoarele astea, si ca, in mod absurd, pune mare pret pe statura lor de indivizi. ..Ai face bine sa cauti mereu mijloace prin care pacientul sa abandoneze persoanele, mancarurile sau cartile care ii plac cu adevarat in favoarea persoanelor “bine”, a mancarurilor “potrivite”, a cartilor “importante”. Lasa-l sa faca orice, numai sa nu actioneze. Sa simta cat mai des si sa nu faca nimic – asa ii va trece cheful de actiune pe vecie si, intr-un final, nici sa simta nu va mai fi in stare. …
Tot ce putem face e sa-i incurajam pe oameni sa guste din placerile pe care le-a inventat Dusmanul, dar in momente sau moduri, sau in masuri pe care El le-a interzis. O sete din ce in ce mai mare dupa o placere din ce in ce mai mica: iata formula. E mai sigura si are si stil. Sa-i iei omului si sufletul si sa nu-i dai nimic in schimb.
Sarcina noastra e sa le luam de sub ochi si eternul si prezentul. E mult mai bine sa-i indemni sa traiasca in viitor. Necesitatea biologica face ca toate pasiunile lor sa tinteasca deja in acea directie, asa incat gandul la viitor le hraneste speranta si frica. De asemenea, viitorul le este necunoscut si, prin urmare, determinandu-i sa gandeasca spre inainte, ii facem sa-si umple mintea cu iluzii. Cu siguranta ca si Dusmanul [asa il numesc diavolii pe Dumnezeu] vrea ca oamenii sa se gandeasca la viitor – insa doar atat cat e nevoie pentru a planifica acum actele de dreptate sau de binefacere care le sunt , probabil datoria de a doua zi. Ce nu vrea EL e ca oamenii sa mizeze sufleteste pe viitor, sa tinda catre el si sa i se daruie. Iar noi exact asta vrem. Visul nostru e o natie intreaga care sa goneasca neincetat dupa capatul curcubeului, niciodata onesta, buna sau fericita acum, ci gramadind tot darul real capatat in prezent la fundatia pentru altarul viitorului.
E suficient ca demonstratiile, pamfletele, planurile de bataie, miscarile, cauzele, si cruciadele sa-i devina mai importante decat rugaciunile, slujbele si milostenia, si omul e al nostru - cu cat mai "religios" (in termenii de care ti-am vorbit), cu atat mai definitiv al nostru. Avem din astia cu cazanele pe aici, pe jos."

Dar Dumnezeu...

Din doza de intelepciune cu care-mi hranesc sufletul si mintea, azi mi-a placut partea asta...:

“Dar Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii, ca sa faca de rusine pe cele intelepte. Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca sa faca de rusine pe cele tari. Si Dumnezeu a ales lucrurile josnice ale lumii si lucrurile dispretuite, ba inca lucrurile care nu sunt, ca sa nimiceasca pe cele ce sunt. Pentru ca nimeni sa nu se laude inaintea lui Dumnezeu...Va veni vremea cand oricine vă va ucide (prin vorbă sau faptă), sa creada ca aduce o slujba lui Dumnezeu. Se vor purta astfel cu voi pentru ca n-au cunoscut nici pe Tatal, nici pe Mine (Fiul).”

iunie 15, 2009

Barbie vs. Wendy si Frumusetea

Daca ai avea un milion de euro la dispozitie, l-ai cheltui pe operatii estetice ca sa arati ca papusa Barbie? Eu, cu siguranta nu, chiar dac-as avea alte milioane in banca. Citeam azi un articol despre Sarah Burge, o englezoaica de 50 de ani, fosta animatoare-iepuras Playboy care, anul trecut, a batut recordul mondial in numarul de operatii estetice pe care si le-a facut cineva vreodata, peste 100, record detinut anterior de Cindy Jackson. Cica tipa asta si-a dorit mereu sa arate ca papusa Barbie. Tin minte ca eu, cand eram mica mi-am dorit, nu sa arat ca o papusa Barbie, ci sa am o papusa Barbie. Din pacate, ai mei nu si-au permis sa-mi cumpere, plus ca nici nu prea gaseai pe vremea aia o Barbie „originala” cu tot cu Ken, casuta, masina, garderoba, asa ca intr-un final am renuntat la idee si m-am multumit cu Wendy, care era un fel de Barbie, dar nu avea nici masina, nici casa, nici iubit si nu era nici blonda. Pentru mine, insa, era ok, ma bucuram de ea si imi placea sa ii croiesc haine. Prima data cand m-am jucat cu o papusa Barbie adevarata a fost atunci cand vecina mea de la etajul 2 a primit una din Germania. Ceea ce vazusem la televizor era acum in mainile mele si trebuie sa recunosc ca imi era ciuda ca nu era a mea. O aveam eu pe Wendy, dar nu era tot una...Oricum ideea e ca n-am murit fara Barbie, asa cum n-am murit fara multe alte lucruri.
Vorbind despre sindromul Barbie, e trist cum o gramada de fete din lume ajung sa-si doreasca sa arate ca o bucata de plastic si mai apoi ca diferite actrite sau cantarete, iar in final cad in depresie din cauza imposibilitatii de a ajunge ca aceste modele aparent perfecte. Multe din aceste fete care se simt complexate nu stiu ca ele arata mai bine decat multe vedete de cinema sau televiziune dupa care nici macar nu ti-ai intoarce capul daca le-ai vedea nemachiate pe strada. Internetul e plin de astfel de poze si e de-a dreptul socant, dar si comic sa vezi niste mumii in locul acelor frumuseti cu contururi perfecte pe care ni le prezinta revistele si televizorul. Si pana la urma, Sarah Burge va muri, operatiile ii vor amana aparitia ridurilor, dar cu siguranta nu-i vor aduce nemurirea. Si atunci ce folos sa investesti aproape un milion de euro intr-un trup care oricum se va descompune? In fine...Eu stiu trei lucruri: frumusetea fizica e relativa, exista in fiecare si iese la iveala mai ales atunci cand iubesti si esti iubit.

iunie 09, 2009

Que me quedes tu...

Cu siguranta, Shakira era mult mai faina pe vremea cand melodiile ei aveau influente rock. Parca se si imbraca mai fain, stilul de rocker-iţă o prindea cel mai bine. Parca si versurile aveau mult mai multa consistenta. De dragul vremurilor trecute, iata o melodie pe care am indragit-o si inca o indragesc mult pentru ca exprima simplu, dar frumos ceea ce-mi doresc atunci cand lucrurile din jur o iau razna. E ok: Sa dispara toate canalele de stiri si apusurile de soare, sa se termine filmele de actiune, sa se distruga toate placerile din lume, sa se scrie azi un ultim cantec, sa dispara toti vecinii, sa se termine cuvintele de pe buze, sa fie poluata toata apa de pe planeta, sa se dea batuti toti filantropii si toti inteleptii, sa moara azi chiar si ultimul poet, DAR sa ramai tu si sarutul pe care-l inventezi in fiecare zi...

iunie 01, 2009

Limonada verde si pop art


Drinking the aliens' drink. Nu, glumesc. Nu e nici macar ambrozia zeilor. E doar o limonada verde pe care am savurat-o la "Street Delivery" in Timisoara cu multa sete si placere, cu si mai mult zahar si Gabi, cu Viviana si Marius. La "Street Delivery" arta si pomii ies de sub pavele, iar peretii cladirilor se picteaza singuri. Apropo de arta, Marius face niste poze foarte frumoase. Ultimele reusite sunt aceste colaje care mi se par ca aduc a pop-art.

Sink 'n' Swim




Simfonie dulce amară © 2008. Template by Dicas Blogger.

TOPO